Adresa: Călăraşi, str. Flacăra nr. 57 – 59

 

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege. 

 Vârsta standard de pensionarestagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt  stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5  la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestor coordonate se realizează printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

PARTICULARITĂŢI

Beneficiile acordate pentru activitatea desfăşurată în fostele grupe I şi a II a de muncă (anterior datei de 1 aprilie 2001) şi în condiţii deosebite de muncă sau condiţii speciale (după data de 1 aprilie 2001) sunt:

  •  majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
  •  perioadă suplimentară la vechimea în muncă;
  •  reducerea vârstei standard de pensionare;
    • cu 25%pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
    • cu 50%pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Perioadele lucrate în fostele grupe I şi a II a de muncă (anterior datei de 1 aprilie 2001) se au în vedere la acordarea acestor beneficii doar dacă procentul de lucru a fost de cel puţin 50% pentru grupa I de muncă, respectiv pentru grupa a II a de muncă 70% din timpul normal de lucru.

Exemplu:

În situaţia în care o persoană a lucrat în grupa I de muncă o perioadă de 15 ani, 70% din timp, pentru acordarea reducerii vârstei standard de pensionare şi a sporului la vechimea în muncă se calculează echivalentul acestei perioade în 100%. Mai exact, cei 15 ani lucrați 70% din timp sunt echivalenți cu 10 ani si 6 luni lucrați 100% din timp în aceste condiții. Deci reducerea vârstei standard de pensionare se aplică pentru perioada lucrată 100% din timp, respectiv pentru cei 10 ani și 6 luni.

Reducerea vârstei standard de pensionare

Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare. Vârsta standard de pensionare se reduce proporţional cu numărul anilor lucraţi în condiţii deosebite.

Stagiul minim de cotizare efectiv realizat în astfel de condiţii pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 6 ani, lucrat 100% din timp.

Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă sunt cuprinse între 1 şi 8 ani, în funcţie de numărul anilor întregi efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr.1 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege în raport de data nașterii.

În situația persoanelor care au desfașurat activitate în grupa I de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 și condiții speciale, stagiul minim de cotizare efectiv realizat în astfel de condiţii pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 2 ani, lucrat 100% din timp.

Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în aceste condiții de muncă sunt cuprinse între 1 şi 13 ani, în funcţie de numărul anilor întregi efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr.2 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege în raport de data nașterii.

Perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată persoanelor care au desfașurat activitate în fostele grupe superioare de muncă, respectiv în condiții speciale și deosebite de muncă.

  1. Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care o persoană a desfășurat activitate în grupele I şi a II a de muncă se acordă un spor la vechimea în muncă de:
  • 3 lunipentru fiecare an întreg lucrat în grupa a II a de muncă;
  • 6 lunipentru fiecare an întreg lucrat în grupa I  de muncă.

!!! Acest spor se acordă doar dacă persoana în cauză a realizat cel puţin 5 ani în grupele I şi/sau a II a de muncă, 100% din timp.

  1. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite și condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
  • 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;   
  • 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;

!!! Acest spor se acordă îndiferent de stagiul de cotizare realizat în aceste condiţii de muncă.

 

SITUAȚII PARTICULARE

  1. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia realizării unor stagii de cotizare în fostele grupe I şi a II a de muncă (anterior datei de 1 aprilie 2001),  în condiţii deosebite de muncă (după data de 1 aprilie 2001) și în condiții speciale de muncă (după data de 1 aprilie 2001).

Vârsta standard de pensionare se reduce proporţional cu numărul anilor lucraţi în aceste condiţii de muncă.

-  Stagiul minim de cotizare efectiv realizat în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în locurile de muncă încadrate  în condiţii speciale pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 2 ani, lucrat 100% din timp. Reducerile vârstei standard de pensionare sunt cuprinse între 1 şi 13 ani, în funcţie de numărul anilor efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr.2 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

- Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare. Reducerile vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă sunt cuprinse între 1 şi 8 ani, în funcţie de numărul anilor întregi efectiv lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr.1 din Legea nr. 263/2010) şi operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate persoanelor care au desfașurat activitate în condiții diferite de muncă ( în fosta grupă a I de muncă, dar și în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale de muncă, dar și în condiții deosebite de muncă), pot fi cumulate fără ca totalul acestora să depăşească 13 ani.

De asemenea, reducerea vârstei standard de pensionare acordată persoanelor care au desfăşurat activitate în condiţii deosebite de muncă, grupa I de muncă și condiții speciale  poate fi cumulată cu cea  prevăzută de Legea nr. 341/2004fără ca totalul acestora să depăşească 13 ani.

Vârstele de pensionare reduse în aceste condiţii nu pot fi mai mici de:

  • 50 de ani pentru femei;
  • 52 de ani pentru bărbaţi;
  1. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia persoanelor care:
  • au executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;
  • au fost private de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
  • au fost internate în spitale de psihiatrie;
  • au fost deportate în străinătate după 23 august 1944;
  • au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistitiului;

În situația acestor persoane vârsta standard de pensionare se reduce cu câte 6 luni, pentru fiecare an întreg de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat.

Reducerea vârstei standard de pensionare pentru aceste situaţii operează doar în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

  1. Acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în situaţia persoanelor care:

-  au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în condiţii speciale de muncă, în unităţi miniere, în subteran cel  puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. În cazul acestor persoane reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani. Vârsta standard de pensionare redusă în cazul acestor persoane nu poate fi mai mică de 45 de ani. Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă.

-  au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în următoarele profesii:

  1. Balerin
  2. Dansator
  3. Acrobat
  4. Jongler
  5. Clovn
  6. Călăreţ de circ
  7. Dresor de animale sălbatice
  8. Solist vocal de operă şi de operetă
  9. Instrumentist la instrumente de suflat
  10. Cascador

Reducerea vârstei standard de pensionare pentrun aceste persoane este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare redusă, în aceste cazuri, nu poate fi mai mică de 50 de ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă în aceste activități.

  1. Persoanele care au desfășurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţiibeneficiază de pensie pentru limită de vârstă astfel:
  • indiferent de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii;
  • indiferent de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii.

În situaţia acestor persoane stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea drepturilor de pensie este de:

  • 17 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
  • 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii;
  • Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionareprevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:
    • cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
    • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
    • cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat,  stagiul complet de cotizare.

Dovada acestui statut se face cu certificatul de încadrare în grad de handicap, emis în condiţiile legii, şi va conţine obligatoriu:

  • data dobândirii handicapului care trebuie să fie anterioară datei dobândirii calităţii de asigurat;
  • gradul de handicap;
  • menţiunea că persoana este nerevizuibilă;
  • menţiunea că certificatul a fost emis pentru aplicarea art. 58 din lege.

Schimbarea ulterioară înscrierii la pensie a gradului de handicap nu afectează drepturile de pensie acordate, cu excepţia cazului în care certificatul de încadrare în grad de handicap a fost anulat, în condiţiile legii.

!!! Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare. În accepţiunea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nevăzător este persoana cu acuitate vizuală zero, încadrată în gradul de handicap grav. Dovada acestui statut se face cu certificatul de încadrare în grad de handicap emis în condiţiile legii, care va conţine obligatoriu următoarele elemente:

  • data ivirii handicapului care poate fi ulterioară datei dobândirii calităţii de asigurat;
  • gradul de handicap grav;
  • termenul de revizuire-permanent;
  • menţiunea că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 59 din lege.

Stabilirea pensiei pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială. Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. Pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte de la data depunerii cererii de înscriere la pensie.  

Actele necesare înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 6la HG nr. 257/2011 – Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010);
  • carnetul de muncă (original şi copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu  realizată;
  • actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
  • adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite şi/sau speciale (original);
  • procura specială, pentru mandatar (original şi copie);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie.

Recalcularea şi revizuirea pensiei pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, dar şi prin valorificarea stagilui de cotizare realizat după înscrierea la pensie. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Revizuirea pensiei pentru limită de vârstă se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul;
  • la cererea pensionarului.

Încetarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

 

Reluarea plăţii pensiei pentru limită de vârstă se face la cerere:

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Anularea deciziei de pensie pentru limită de vârstă

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.


 

Pensia anticipată - fără penalizarea cuantumului drepturilor de pensie

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Exemplu pentru femeie născută în februarie 1958:

Vârsta standard de pensionare este 61 ani, iar stagiul complet de cotizare de 31 ani. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că, începând cu împlinirea vârstei de 56 de ani (în februarie 2014) persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată, însă doar dacă, la momentul februarie 2014, va face dovada realizării unui stagiu de cotizare de cel puţin 39 ani (31 ani (stagiul complet de cotizare prevăzut de lege) + 8 ani).

!!! Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU nu se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

!!! La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale NU se iau în considerare:

  • perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:
    • a beneficiat de pensie de invaliditate;
    • a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
    • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
  • stagiile de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii. !!! Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite și condiţii speciale se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat.

Actele necesare solicitării pensiei anticipate, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie anticipată (anexa nr. 6la HG nr. 257/2011 –

    Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010);

  • carnetul de muncă (original şi copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  • actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15la norme);
  • adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale, în original (anexa nr. 12anexa nr. 13anexa nr. 14la norme);
  • procura specială pentru mandatar, original şi copie;
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;

Stabilirea pensiei anticipate

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depune de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipată

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opţiunea pensionarului:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie.

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate

Pensia anticipată se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condiţiile suspendării plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei anticipate se face începând cu luna următoare celei în care:

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;

      I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  • funcţionarii publici;

     II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

  • ​pensionarul a solicitat suspendarea.

Încetarea plăţii pensiei anticipate

Plata pensiei anticipate încetează începând cu luna următoare celei în care:

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plăţii pensiei anticipate se face la cerere

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Retragerea şi anularea deciziei de pensie anticipată

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie.Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei.

Condiţii de acordare

O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate  prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

  • de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
  • de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
  • de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Beneficiari:

  • asiguraţii care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
  • persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
  • elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
  • persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Încadrarea în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă

Încadrarea în grad de invaliditate:          

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale.

Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:

  • cerere;
  • actul de identitate;
  • documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);
  • adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
  • documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
  • documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.

Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:

  • fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;
  • FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
  • documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii. Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.

Revizuirea medical:

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

  • menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
  • încadrarea în alt grad de invaliditate;
  • redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

  • prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
  • au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
  • au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.

Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Casele teritoriale de pensii efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.

Pensia de invaliditate se acordă:

  • de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
  • de la data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
  • de la data înregistrării cererii, în situaţia persoanelor care nu mai sunt în activitate.

Actele necesare:

  • cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7la HG nr.

    257/2011 – Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010);

  • carnetul de muncă (original şi copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă;
  • actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15la norme);
  • adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale în original (dacă este cazul) (anexa nr. 12anexa nr. 13anexa nr. 14la norme);
  • procura specială pentru mandatar (original și copie);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
  • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
  • adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
  • copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.

La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă, în conditiile legii, un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

  • 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 
  • 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 
  • 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Indemnizaţia de însoţitor

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de invaliditate

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie.

 

Recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de invaliditate

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  • pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  • pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;

 I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  • funcţionarii publici;

 II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

  • pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III de invaliditate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

I.persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  • funcţionarii publici;

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

Încetarea plăţii pensiei de invaliditate

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  • pensionarul de invaliditate şi-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.

Reluarea plăţii pensiei de invaliditate se face la cerere

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată parţială - cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie

Pensia anticipată parţială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Vârsta standard de pensionarestagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei şi bărbaţi sunt  stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5  la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1.

Tabelul nr.2¹

Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut in anexa nr.5

Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)

Până la 1 an

0,50

Peste 1 an

0,45

Peste 2 ani

0,40

Peste 3 ani

0,35

Peste 4 ani

0,30

Peste 5 ani

0,25

Peste 6 ani

0,20

Între 7 și 8 ani

0,15

!!! Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU nu se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

!!! La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale NU se iau în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:

  • a beneficiat de pensie de invaliditate;
  • a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
  • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
  • a realizat stagii de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului    public de pensii.

!!! Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat.

Actele necesare solicitării pensiei anticipate parţiale, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie anticipată (anexa nr. 6la HG NR.257/2011 – Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010);
  • carnetul de muncă (original şi copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  • actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie;
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15la norme);
  • adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite, speciale, în original (dacă este cazul) ( anexa nr. 12anexa nr. 13anexa nr. 14la norme);
  • procura specială pentru mandatar (original și copie);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Stabilirea pensiei anticipate parţiale

Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat.

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipate parţiale

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opțiunea pensionarului:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie.

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate parţiale

Pensia anticipată parţială se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Stagiile de cotizare realizate după data deschiderii drepturilor de pensie anticipată parţială, în condiţiile suspendării plăţii acestora, se valorifică numai la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Revizuirea pensiei anticipate parţiale se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei anticipate parţiale se face începând cu luna următoare celei în care:

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate parţiale, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;

 I.persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  • funcţionarii publici;

II.persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

  • ​pensionarul a solicitat suspendarea.

Încetarea plăţii pensiei anticipate parţiale

Plata pensiei anticipate parţiale încetează începând cu luna următoare celei în care:

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plăţii pensiei anticipate parţiale se face la cerere

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Retragerea şi anularea deciziei de pensie anticipată parţială

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie.

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată parţială la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei.

Pensia anticipată parţială fără penalizare

Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, a pulberilor metalice, precum şi a emisiilor de amoniac şi derivate, respectiv Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna şi Târgu Mureş, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută în Tabelul nr.2¹.

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

  • până la vârsta de 16 ani;
  • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

  • la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
  • indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
  • indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;
  • care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;
  • care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

  • pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
  • pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat, sau din pensia de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

  • 50% - pentru un singur urmaş;
  • 75% - pentru 2 urmaşi;
  • 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege,  se acordă şi se plăteşte:

  • din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
  • de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
  • de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
  • în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

Acte necesare (după caz):

  • cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8la HG nr. 257/2011 -

   Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010);

  • actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie (buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie);
  • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
  • decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  • adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
  • actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  • copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
  • copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
  • declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului;

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  • carnetul de muncă (original si copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15la norme);
  • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă special și deosebite, în original (anexa nr. 12anexa nr. 13anexa nr. 14la norme);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  • adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original);
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

În funcţie de optiune, plata pensiei se face:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie.

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Revizuirea pensiei de urmaş se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş se face începând cu luna următoare celei în care:

  • pensionarul urmas şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM) sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  • pensionarul urmaş încadrat în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;

I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  • funcţionarii publici;

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

  • pensionarul urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

  • copilul beneficiar al pensiei de urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II;
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
  • pensionarul urmas a solicitat suspendarea.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege;
  • copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate;
  • pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, la cerere, astfel:

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
  • în situaţia pensionarilor de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
  • în cazul copilului pensionar de urmaş ale cărui drepturi au fost suspendate la împlinirea vârstei de 16 ani, reluarea în plată a drepturilor de pensie se face de la data suspendării acestora, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

Cumulul drepturilor de pensie de urmaş cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie

  • Copiii care beneficiază de pensie de urmaş, de regulă, pot cumula pensia cu venituri realizate din actvitati dependente, în condiţiile legii.
  • Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi dependente, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

I.a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

  1. b) funcţionarii publici;

II.persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

  • Copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate pot cumulapensia cu venituri realizate din actvitati dependente, asfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indifferent de nivelul acestora, cu conditia să nu depaseasca jumatate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
  • Urmaşii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate (copii sau soţ supravieţuitor), nu pot cumula pensia de urmaş cu venituri realizate din activitati dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, întrucât au capacitatea de muncă pierdută în totalitate;
  • Pensionarul urmaș, poate cumula pensia cu venituri realizate din actvități independente, indiferent de nivelul acestora.